Platformele pentru deșeuri: amenajare, utilizare și autorizații necesare

În modelul actual de gestionare a deșeurilor urbane, fiecare condominiu (bloc sau grup de blocuri) ar trebui să dispună de o platformă special amenajată, unde se amplasează containerele de colectare. Aceasta este, de regulă, o suprafață betonată sau pavată, parțial îngrădită, situată într-un loc accesibil pentru locatari și autospeciala de salubrizare, dar suficient de departe de ferestrele apartamentelor pentru a evita disconfortul.

Locația platformei se stabilește de comun acord între Asociația de proprietari și autoritatea locală (primăria sau pretura de sector, în cazul Chișinăului). Platforma trebuie amplasată pe domeniul public sau pe terenul aferent blocului, la o distanță regulamentară de cel puțin 10 metri față de ferestrele locuințelor și de sursele de apă, cu acces facil pentru mașina de gunoi. În orașele aglomerate, identificarea unui loc adecvat poate fi dificilă, motiv pentru care se recurge uneori la platforme comune pentru mai multe blocuri locative.

Conform practicii aplicate de Primăria Chișinău, după ce locatarii depun o solicitare însoțită de semnături (minimum 70% acord pentru amenajarea platformei, așa cum am menționat anterior), autoritatea locală întocmește un plan de încadrare în teritoriu, care servește drept autorizație de amplasare. În alte localități, poate fi necesară obținerea unei autorizații de construcție emise de primărie, întrucât platforma este asimilată unei lucrări edilitare. În orice caz, este important ca platforma să fie amenajată legal, nu improvizată, altfel, asociația riscă amenzi pentru utilizarea neautorizată a spațiului public sau verde.

Construcția unei platforme moderne trebuie să aibă o pardoseală impermeabilă (betonată) ușor înclinată pentru drenaj, prevăzută eventual cu rigolă pentru colectarea levigatului (lichidele scurse din gunoi). Multe platforme noi sunt acoperite parțial cu copertine și împrejmuite cu panouri (din metal, lemn sau material plastic rezistent) pe laterale, pentru a ascunde vizual containerele și a preveni împrăștierea deșeurilor de vânt sau animale. De exemplu, în Chișinău s-au folosit panouri compozite etalbond și s-au montat porți sau bare de acces la platforme. Platformele modulare instalate în 2020-2022 în Chișinău sunt împrejmuite și pavate, aspectul lor fiind unul îngrijit și standardizat.

Capacitate și tipuri de containere#

Platforma trebuie dimensionată în funcție de numărul de apartamente și tipul de colectare. Se folosesc containere de 1100 litri pentru deșeuri menajere. Necesarul este de 20–30 litri/zi per apartament, ceea ce înseamnă că un bloc de 100 de apartamente generează 2000–3000 litri pe zi. Un singur container ajunge pentru 3–5 zile.

Dacă se colectează separat, trebuie amplasate mai multe containere:

• biodegradabile (resturi alimentare, vegetale),
• reciclabile (hârtie, carton, plastic, metal – uneori combinate, alteori separat),
• sticlă,
• reziduale (ce nu intră la celelalte).

În Chișinău s-a aplicat inițial sistemul pe două fracții: biodegradabile și reciclabile, iar sortarea detaliată se face la stația de sortare. Platformele modulare moderne au containere de culori diferite, inscripționate clar. Unele platforme pilot au chiar 3–4 tipuri de containere. Dacă volumul este mai mare, se pot solicita containere suplimentare. Platforma nu trebuie aglomerată – în caz contrar, se va extinde sau se va construi una nouă.

Operatorul de salubrizare (ex. Regia Autosalubritate, în Chișinău) este responsabil cu evacuarea deșeurilor conform unui grafic stabilit. Tot el se ocupă de spălarea containerelor. Asociația de proprietari trebuie să monitorizeze curățenia: să sesizeze eventuale abateri, să prevină depozitările ilegale, să monteze garduri sau lacăte pentru acces controlat (unde este cazul). Platformele închise reduc semnificativ aruncarea neautorizată de gunoi.

Ce facem cu deșeurile voluminoase și din construcții?#

Platformele clasice nu sunt destinate mobilierului vechi, electrocasnicelor mari sau molozului. Legea nr. 209/2016 interzice aruncarea acestor tipuri de deșeuri la containerele obișnuite. Locatarii care fac renovări trebuie să încheie un contract separat cu serviciul local de salubrizare (ex. Direcția Locativ-Comunală). În caz contrar, riscă amenzi, mai ales dacă molozul este aruncat în ghene sau lângă containere. Asociația poate desemna temporar un loc de colectare și anunța operatorul pentru evacuare.

Pentru obiecte voluminoase (mobilier, saltele), primăriile organizează uneori campanii de colectare, cum a fost „Curățenia generală de primăvară” la Chișinău. Asociațiile pot solicita ridicarea acestor deșeuri la date fixe.

Legal, autoritățile locale sunt obligate să amenajeze spații pentru colectarea separată, iar asociațiile trebuie să le folosească corect. Regulamentele locale prevăd ca platformele să fie curate, deșeurile sortate, iar sacii să nu fie lăsați pe jos. Încălcările se sancționează contravențional.

Platformele trebuie și igienizate periodic pentru a evita mirosurile și disconfortul în cartier.

Tot mai multe orașe din Republica Moldova experimentează platforme îngropate sau semi-îngropate, care sunt mai estetice și reduc mirosurile. Alte soluții pilot includ platforme smart cu acces controlat prin cartelă. În Chișinău și Orhei au fost deja instalate astfel de platforme, dar extinderea acestora ține de investițiile locale și disponibilitatea fondurilor.

Afișe cu reguli, graficul de colectare și supravegherea video pot preveni abuzurile. Colaborarea cu primăria pentru acțiuni comune (ex. „Ziua curățeniei”) întărește responsabilitatea locatarilor și reduce rata de aruncare necorespunzătoare a deșeurilor.

Colectarea separată a deșeurilor pe fracții: obligațiile legii și exemple din orașe#

Tranziția la colectarea separată pe fracții este un obiectiv mare în gestionarea deșeurilor, cerut de lege și de angajamentele de mediu ale Republicii Moldova. Legea nr. 209/2016 privind deșeurile prevede ca autoritățile locale să asigure colectarea separată, cel puțin pentru: hârtie/carton, plastic, metal, sticlă și biodeșeuri. Ideea este simplă, mai puțin gunoi la groapă, mai mult reciclat și valorificat.

Obligațiile se împart între toți: autorități, operatori de salubrizare și cetățeni. Pentru proprietarii din condominii, regula este că dacă există containere separate la bloc, deșeurile se sortează la sursă. Nu mai aruncăm „totul la grămadă”. Amenzile individuale se aplică rar, dar funcționează responsabilitatea colectivă. Dacă în containerul de reciclabile apar multe deșeuri menajere amestecate, operatorul poate notifica asociația și să preia conținutul ca gunoi menajer, ceea ce poate însemna costuri mai mari pentru serviciul de colectare a deșeurilor.

Autoritățile locale au datoria să pună la dispoziție infrastructura precum containere pentru fracții, să informeze populația și, la nevoie, să ajusteze tarifele ca să încurajeze sortarea (un model de tip „Plătești cât arunci” reduce gunoiul nesortat). În unele orașe s-au cerut explicit pubele pentru hârtie și plastic la scara blocului, dar fără ridicare separată constantă, sistemul nu este eficient.

Există totuși pași concreți. În Chișinău au fost instalate în ultimii ani containere albastre (pentru hârtie) și galbene (pentru plastic și metal), iar la unele platforme nou create, Regia Autosalubritate a testat colectarea duală (umed/uscat). În 2022, au apărut și containere pentru deșeuri electrice mici (e-Deșeuri), instalate în parteneriat cu ONG-uri. În realitate, conformarea rămâne modestă, multe persoane încă aruncă deșeurile amestecat. Autoritățile locale au început cu infrastructura (containere, autospeciale, modernizarea stației de sortare), iar educarea locatarilor ar trebui să urmeze imediat după.

În localitățile mai mici, soluțiile variază. Unele comune (ex. din raionul Șoldănești) folosesc platforme stradale pe categorii, unde oamenii aduc fracțiile. Altele sunt la etapa distribuirii de saci pentru plastic/metal. Un ghid ONU (2020) propune cinci modele adaptate urban/rural: pubele individuale, platforme comune pe mahalale, saci colorați etc. Este Important ca fiecare primărie să-și aleagă modelul potrivit și să-l aplice consecvent.

Baza legală e completată de Hotărârea Guvernului nr. 682/2018 (Regulamentul de gestionare a deșeurilor menajere), care spune că: (1) cetățenii depun separat dacă există infrastructură; (2) asociațiile de proprietari colaborează cu operatorii pentru implementare. Practic, o asociație eficientă, informează locatarii (prin afișe, ședințe), marchează clar containerele la platformă, poate instala coșuri mici la parter pentru baterii sau becuri, pe care le predă periodic. Multe asociații responsabile organizează campanii interne (concursuri între scări, prezentări pentru copii). Atunci când 2–3 familii sortează deșeurile consecvent, vecinii tind să le urmeze exemplul.

Un capitol important îl reprezintă biodeșeurile (resturi alimentare și vegetale). În Moldova, mai mult de jumătate din deșeurile colectate în municipiul Chișinău sunt compostabile. Colectarea separată a biodeșeurilor este o obligație legală pentru autorități cu termen-țintă (containere maro la platforme etc.), dar, în practică, puține orașe au sisteme funcționale. Chișinăul a colectat separat frunze și crengi (toamna), însă resturile alimentare încă ajung la deșeurile menajere, sau, greșit, în canalizare.

Apar însă inițiative locale de succes. În Oxentea (Dubăsari), primăria a distribuit compostere gospodăriilor. În Chișinău, unii locatari folosesc metoda Bokashi în apartament și predau ulterior masa fermentată la o ladă comună. Campaniile de tip „Compost la bloc – mai simplu decât crezi” arată că se poate fără mirosuri și fără insecte. Beneficiile sunt imediate, cu aproximativ o treime mai puțin gunoi la platformă, îngrășământ pentru spațiile verzi ale blocului locativ și emisii reduse (metanul din gunoi are efect de seră de ~25 de ori mai puternic decât CO2; la fiecare tonă de deșeuri alimentare compostată se evită aprox. 0,42 t CO2e). Dacă blocul are un mic spațiu verde, se poate instala o cutie de compost; locatarii pun coji de legume/fructe, zaț de cafea, frunze uscate. Nu se pun carne, lactate, uleiuri. Un voluntar/portar amestecă periodic și menține echilibrul uscat-umed, iar după câteva luni, iese pământ fertil. ONG-uri precum EcoVisio sau Orașul Fără Deșeuri promovează activ astfel de soluții, deci e realist ca asociațiile să le adopte mai des.

Pe scurt, Legea nr. 209/2016 și actele subsecvente ne obligă pe toți să participăm la colectarea selectivă. Asociațiile sunt veriga care poate impune disciplina mai eficient decât poate face primăria cu fiecare cetățean. Prin hotărâri ale Adunării Generale, asociația poate stabili, de exemplu, ca fiecare apartament să aibă trei pubele mici pentru sortare. Asociația nu poate aplica amenzi contravenționale, dar poate prevedea în regulamentul intern penalități (de tip contribuții majorate la fond) pentru abateri, dacă au fost aprobate de membri. Este important ca măsurile să fie educative, nu punitive „de dragul pedepsei”.

Există și exemple pozitive în Chișinău. Într-un bloc din sectorul Botanica, un grup de tineri a creat un „Eco-club” al scării, au explicat cum se sortează, au lipit etichete mari (PET, hârtie, sticlă) și în câteva luni gunoiul menajer s-a înjumătățit, iar containerele pentru deșeuri reciclabile s-au umplut mai repede. Ulterior, au cerut operatorului ridicări suplimentare pentru plastic și hârtie. Dacă această practică ar fi aplicată în mai multe blocuri locative, efectul ar fi vizibil la nivel de oraș.

La nivel macro, Moldova și-a propus să ajungă la ~30% reciclare a deșeurilor municipale. Mai avem de lucru, dar fiecare asociație poate mișca acul prin organizare, informare și exemplu. Câștigul e direct: curățenie la platformă și în jurul blocului, posibile economii (pe măsură ce sistemele tarifare vor recompensa sortarea), plus educația copiilor care cresc și văd că „așa fac adulții și așa este corect”.

Colectarea separată este o cerință legală și morală. Asociațiile trebuie să fie motorul acestor schimbării, să ceară infrastructură, să-și motiveze vecinii și să integreze în rutina blocului obiceiuri sustenabile.