Studii de caz din Chișinău, Bălți, Cahul și alte localități

Pentru a face toate discuțiile despre finanțări și proiecte să fie realizabile, vă prezentăm pe scurt câteva studii de caz reale din diferite orașe ale Moldovei, unde asociațiile de proprietari sau comunitățile de locatari au reușit să atragă investiții și să realizeze proiecte importante:

• Chișinău, str. Ionică 2 – „Curtea cu suflet” (Buget Civil 2021).

Acesta este un exemplu de proiect finanțat prin Bugetul Civil. Asociația de locatari de pe str. Ionică 2, împreună cu cea de pe Ionică 4, au propus transformarea curții comune, care era plină de mașini parcate haotic și cu spații verzi neîngrijite, într-un spațiu de recreere pentru toate vârstele. În proiectul „Curtea cu suflet” au inclus: amenajarea unor alei pietonale frumos pavate, crearea unui mic parc cu bănci și pergole, un colțișor de joacă pentru copii mici (leagăne, nisipieră) și reconfigurarea parcării astfel încât să încapă același număr de mașini, dar ordonat, eliberând spațiu pentru zonele verzi. Proiectul a costat ~250 mii lei (fiind la limita superioară, proiect „mare”). Fiind susținut de două asociații și de un grup de inițiativă de tineri, a strâns foarte multe voturi în competiția publică, ieșind pe locul 2. Primăria a implementat lucrările în 2022: a decopertat asfaltul vechi, a instalat elementele de joacă și mobilierul urban, a plantat 20 de arbori noi. Locatarii s-au mobilizat și ei, au organizat un eveniment de plantare, aducând flori de acasă pentru rondouri și au pictat împreună cu copiii niște desene pe pereții ghenelor dezafectate. Acum curtea arată complet schimbată, iar locatarii din zonă chiar au botezat-o „curtea cu suflet”, așa cum era titlul proiectului, semn că l-au însușit. Acest caz demonstrează puterea Bugetului Civil de a aduce la viață inițiative comunitare.

• Chișinău, str. Armenească 24 – Reabilitare termică pilot, cu fonduri europene (2020). Blocul de pe Armenească 24, administrat de o asociație de proprietari, a fost selectat ca bloc pilot într-un proiect al Primăriei (Direcția Locativ-Comunală) finanțat de un grant UE prin programul „Covenant of Mayors Demonstration Projects”. Blocul, construit în 1965, avea pierderi mari de căldură. În cadrul proiectului, în 2020 s-au realizat următoarele: izolarea pereților exteriori cu polistiren de 10cm, izolarea planșeului peste subsol, înlocuirea tuturor ferestrelor de pe casa scării și a ușilor de la intrări cu termopan, montarea unui colector solar pe acoperiș legat la boilerul de apă caldă al blocului (blocul având centrală termică proprie). Costul total a fost ~100 mii euro, acoperit ~70% de UE și 30% de Primărie. Asociația nu a plătit nimic direct, dar a facilitat accesul și a semnat acordul. Rezultatele monitorizate în iarna 2020-2021 au arătat o reducere cu 35% a consumului de gaze pentru încălzire față de iarna precedentă și o scădere cu peste 50% a consumului de gaz pentru apă caldă (datorită aportului solar). Locatarii au simțit imediat diferența la facturi și la confort (temperatura medie interioară a crescut de la 18°C la 21°C). Acest proiect a fost mediatizat ca exemplu de bune practici și a convins primăria că e nevoie de extindere, fapt care a dus la punerea bazelor programului municipal de reabilitare (care ulterior a fost integrat cu programul național FEERM).

• Bălți, str. Nicolae Iorga 5 – Proiect-pilot „Primele Rândunele”.

Blocul de 17 etaje de pe str. Iorga 5 din Bălți (cunoscut local ca „Turnul B5”) a devenit celebru după ce a fost inclus în proiectul-pilot de testare a Fondului rezidențial de eficiență energetică, susținut de Expert-Grup și finanțatori externi. Lucrările au inclus: schimbarea rețelei de încălzire pe orizontală în 2021, apoi în 2023-2024 a fost realizată termoizolarea completă. Ca studiu de caz, este impresionant: blocul are ~200 apartamente și era notoriu pentru facturile uriașe și căldura insuficientă la etajele de sus. După trecerea la sistemul nou de distribuție, un apartament mediu economisește circa 3000 lei pe sezon, iar la ultimele etaje în sfârșit e cald. Asociația blocului (OSC în Bălți) a fost foarte implicată, administratorul asociației a bătut la ușile tuturor pentru a convinge lumea, a organizat întâlniri cu experții, a ajutat la strângerea fondului de 30% pentru termoizolare (au reușit să obțină un credit garantat de primărie pentru partea locatarilor). Acum blocul este dat ca exemplu național de implicare civică și succes tehnic. Locatarii, inițial sceptici, au devenit susținători, iar alte asociații din Bălți au venit să vadă cu ochii lor, lucru care a generat un val de solicitări către CNED.

• Cahul, str. Ștefan cel Mare 6 – Proiect local de iluminat și siguranță (2022). În Cahul, în cadrul programului EU4Moldova „Regiuni focus” (finanțat de UE), s-au desfășurat mai multe mini-proiecte urbane. Unul dintre ele, implementat de primărie în 2022, a vizat iluminatul arhitectural al clădirilor centrale și îmbunătățirea siguranței. Asociația blocului de la adresa Ștefan cel Mare 6 (un bloc mare, 9 etaje, situat pe o arteră principală) s-a implicat cerând ca și curtea blocului lor să fie inclusă la iluminat. Cu acordul echipei de proiect, s-au montat 5 stâlpi de iluminat modern, conectați la rețeaua stradală nou construită. Asociația a contribuit prin faptul că a permis accesul la rețeaua electrică a blocului temporar și a asigurat paza echipamentelor în perioada lucrărilor. Rezultatul a fost că în curtea în care înainte era întuneric complet, acum e luminată toată noaptea, reducând comportamentele antisociale care se petreceau acolo. Locatarii spun că se simt mult mai în siguranță când vin târziu acasă.
• Ungheni, str. Crestiuc 10 – Grant de mediu pentru compostare (2021). Asociația de proprietari de pe str. Crestiuc 10 din Ungheni (un bloc de 5 etaje) a fost beneficiara unui mic proiect implementat de ONG-ul local „AXA” cu fonduri GEF SGP. Proiectul a constat în crearea unui sistem de compostare comunitară pentru două blocuri. S-au instalat 2 compostiere termoizolate de 1 metru cub în spațiul verde dintre blocuri, și fiecare apartament a primit o găletușă aerisită de bucătărie pentru a colecta separat resturile organice. De asemenea, s-a amenajat un colț verde cu ierburi aromatice folosind compostul produs. Valoarea grantului a fost de ~15 mii USD. Asociația a trebuit să contribuie cu 10% (muncă voluntară la instalarea compostierelor și achiziția unor lopeți). Au fost organizate traininguri pentru locatari despre ce și cum să composteze. După un an, s-au strâns circa 500 kg de deșeuri organice care altfel ar fi ajuns la groapă, iar compostul rezultat a fost folosit pentru plantele decorative din fața scării. Cei implicați (nu toți locatarii, aproximativ 50% au participat efectiv) au devenit mai conștienți ecologic și inițiativa continuă și după încheierea proiectului. Ungheni intenționează să extindă modelul și la alte asociații, deci acesta e un exemplu cum un grant extern mic a plantat semința unei practici sustenabile la nivel local.

Aceste studii de caz evidențiază câteva lecții universale. Inițiativa din partea asociației este esențială (fie că scrii un proiect la bugetul participativ, fie că bați la ușa primarului să-ți pună lumină în curte), colaborarea cu autoritățile și ONG-urile aduce rezultate, nimeni nu poate face de unul singur totul, dar parteneriatele multiplică resursele, și perseverența dă roade. Unele asociații pilot au încercat de mai multe ori până au reușit. De exemplu, Ion, președintele asociației din Bălți, a mers la vreo 3 ședințe la minister până să convingă să fie ales blocul lui ca pilot.

De asemenea, se vede diversitatea. La Chișinău, accentul a fost pe inițiative comunitare și eficiență energetică, la Bălți, focusul a fost pe eficiență și reparații majore, La Cahul și Ungheni, proiecte de mediu și infrastructură locală. Fiecare oraș are contextul său, iar oportunități există peste tot.

Pentru ca administratorii și locatarii să se inspire, sugerăm chiar să ia legătura, dacă pot, cu cei implicați în aceste cazuri de succes. Să meargă în vizite la fața locului, să discute cu administratorii de asociații care au trecut prin experiența unui proiect. Implicarea pe grupurile online, pe Facebook există mai multe grupuri de administratori de bloc unde sunt împărtășite experiențele lor. În acest fel, ideile bune vor circula și mai repede, iar locatarii blocurilor din toată țara se vor putea inspira și lua exemplu.