Fonduri externe și internaționale accesibile asociațiilor de proprietari

Pe lângă programele guvernamentale interne, există o serie de fonduri externe, granturi internaționale și programe transfrontaliere care pot fi accesate (direct sau indirect) de asociațiile de proprietari în condominiu. Aceste resurse provin de la instituții precum Uniunea Europeană, instituții financiare internaționale (BERD, BEI, NEFCO), agenții de dezvoltare străine (GIZ, JICA etc.) și organizații neguvernamentale. În general, finanțările externe pentru proiecte comunitare sunt canalizate fie prin autoritățile publice locale, fie prin ONG-uri, însă, cu puțină ingeniozitate, asociațiile de proprietari pot deveni partenere sau beneficiare în cadrul acestor proiecte.

Iată câteva oportunități și surse externe relevante:#

Linia de credit BERD/BEI pentru reabilitarea blocurilor (GEFF). BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) a dezvoltat un program numit GEFF – Green Economy Financing Facility, prezent și în Moldova, care oferă credite prin băncile locale pentru investiții în eficiența energetică la nivel rezidențial. În plus, UE acordă granturi de suport (de exemplu, 10–15% cashback) pentru aceste împrumuturi. Inițial, GEFF (și predecesorul său MoREEFF) erau orientate către proprietari individuali (care își schimbă ferestrele, pun panouri solare etc.), dar acum se discută extinderea către asociații de proprietari.

Astfel, o asociație ar putea lua un credit bancar pentru lucrări de izolare, iar la final 10% din principal să fie acoperit de un grant UE – reducând povara. CNED menționa crearea unei entități de tip „Super ESCO” care să poată prelua creditele și implementa proiectele, garantând practic pentru asociații. Dacă se operaționalizează, asta ar ușura accesul blocurilor la împrumuturi avantajoase (fără gaj ipotecar individual). Asociațiile ar trebui să urmărească anunțurile CNED și ale băncilor participante (de regulă MAIB, OTP, Victoriabank, Energbank ș.a.) pentru produse financiare dedicate blocurilor.

Programul de granturi mici al UE (Europa pentru Cetățeni etc.). Uniunea Europeană, prin delegația sa la Chișinău sau prin instrumente de finanțare tematică, lansează periodic apeluri de proiecte pentru ONG-uri și comunități locale. De exemplu, un apel ar putea fi axat pe implicarea cetățenilor în viața comunității sau pe proiecte inovative de mediu urban. Asociațiile de proprietari, nefiind ONG-uri, nu pot aplica direct ca entitate, dar se pot asocia cu un ONG local care să depună proiectul. De exemplu, un ONG împreună cu 3–4 asociații de proprietari ar putea scrie un proiect „Cartiere verzi în Chișinău”, prin care să instaleze stații inteligente de sortare a deșeurilor sau să creeze spații verzi comunitare, finanțat de UE. Asociațiile ar veni cu cofinanțare in-kind (voluntariatul oamenilor, spațiul etc.), iar ONG-ul ar aduce know-how-ul și scrierea proiectului.

Programe PNUD și alte agenții ONU. Proiectul „Orașe verzi durabile” implementat de PNUD Moldova cu finanțare GEF/UNDP a colaborat deja cu comunități locale. De exemplu, a elaborat acel ghid de colectare selectivă și a implementat proiecte demonstrative (compostare rurală, stații de alimentare electrice urbane etc.). Un alt proiect PNUD, „ESCO Moldova”, a încercat introducerea conceptului ESCO (companii de servicii energetice) la iluminatul public și clădiri. În viitor, PNUD ar putea extinde schemele ESCO la blocuri locative: o firmă finanțează și realizează lucrările de eficiență energetică la un bloc, iar asociația plătește treptat din economiile la facturi. Asociațiile ar trebui să fie deschise dacă li se propune un astfel de parteneriat pilot. De asemenea, agențiile ONU (UNICEF, UN Women) finanțează uneori micro-proiecte la nivel de comunitate pentru grupuri vulnerabile. De exemplu, accesibilizare la intrarea în bloc sau locuri de joacă incluzive. Aceste granturi sunt mici (câteva mii de dolari) și pot fi obținute prin concurs de propuneri scurte. Unele apeluri permit aplicația directă a asociației (dacă are personalitate juridică necomercială), cu argumentarea interesului public local.

Granturi de mediu și climă (eco-granturi). Aici intră, de exemplu, Fondul Global de Mediu (GEF) care, prin Programul de Granturi Mici (SGP), finanțează ONG-uri locale pentru proiecte de mediu până la 50 000 USD. În edițiile trecute s-au finanțat și inițiative urbane. O asociație de proprietari poate colabora cu un ONG de mediu pentru un proiect de anvelopare a blocului pilot plus campanie de conștientizare, integrând și energii regenerabile.

Agenții bilaterale de dezvoltare:#

GIZ (Germania) – sprijină modernizarea sistemelor termice în Chișinău și Bălți; intervențiile se fac prin CET-uri și primării; asociațiile pot beneficia prin proiecte pilot (de ex., puncte termice individuale, distribuție pe orizontală).

Agenția Cehă și Slovacă de Dezvoltare – finanțează proiecte de eficiență energetică; fondurile V4 au periodic granturi pentru societatea civilă (posibile proiecte comunitare la bloc). Microgranturile unor ambasade (Poloniei, Germaniei) pot susține inițiative locale.

JICA (Japonia) – programul „Kusanone” oferă granturi mici pentru ONG-uri și entități locale; eligibilitatea pentru blocuri e limitată, dar nu exclusă dacă proiectul are componentă socială clară.

Crowdfunding și filantropie. Deși nu fond extern instituțional, merită menționat că unele asociații au recurs la campanii de strângere de fonduri pe platforme online pentru proiecte de bloc. Spre exemplu, o asociație din Chișinău a lansat pe Facebook un apel către foști locatari plecați peste hotare să doneze pentru reparația acoperișului blocului și a reușit să strângă câteva mii de euro. Alt exemplu, în România (2020) locatarii unui bloc istoric din Timișoara au făcut crowdfunding ca să co-finanțeze renovarea fațadei clădirii lor (monument). Dacă blocul are vreo trăsătură specială sau povești care „prind” la public, o astfel de abordare poate fi complementară surselor oficiale.

Pașii de aplicare și criteriile de eligibilitate la fondurile externe variază mult. În general, ca asociație dornică să atragă investiții, e util să:

• Țineți legătura cu primăria, întrebați dacă sunt proiecte în derulare unde asociația se poate integra (NEFCO, GIZ etc.).
• Colaborați cu ONG-uri locale, ele cunosc oportunitățile și caută parteneri pe teren, oferiți-vă ca pilot.
• Aveți un plan al nevoilor, termoizolare, panouri solare, ascensor, amenajări. Corelați cu sursa potrivită.
• Documentați criteriile, cu accentul pe impact mai larg, replicabilitate, parteneriate, sustenabilitate.
• Asigurați cofinanțare, de regulă 10–20%, poate fi și in-kind (muncă voluntară evaluată).

Studii de caz locale pentru fonduri externe:#

• În Cantemir, un proiect finanțat de UE (în cadrul Convenției

Primarilor) a pilotat în 2020 reabilitarea termică a unui bloc cu 60 apartamente, incluzând pompă de căldură geotermală. Costul principal a fost suportat de UE, contribuție locală mică. Asociația blocului a fost partener direct, semnând un memorandum cu primăria și implementatorii. După succes, consum de gaze scăzut cu 70%, modelul e promovat și în alte orășele.

• La Chișinău, un proiect implementat de Energy Cities și Primăria

Mea (finanțat de EUKI Germania) a creat resurse pentru asociații: s-au organizat training-uri pentru administratori de bloc despre cum să eficientizeze consumul, s-au produs niște manuale practice, s-a pilotat un concept de „manager energetic la nivel de cartier”. Direct, nu au dat bani asociațiilor, dar le-au dat cunoștințe și instrumente, un capital important.

• În Ucraina, până recent (înainte de război), BERD și IFC au finanțat masiv asociațiile de proprietari (numite „OSBB” acolo) prin linii de credit garantate de stat și granturi E5P. Multe blocuri din Kiev, Lviv s-au termoizolat prin aceste scheme combinate. Moldova se mișcă în aceeași direcție cu FEERM și fonduri UE, deci este de fapt, un efort internațional comun în regiune.

Atragerea fondurilor externe cere proactivitate, networking și ceva efort birocratic, dar recompensele pot fi semnificative. O asociație beneficiară a unui proiect internațional câștigă investiții, vizibilitate și know-how.

De exemplu, asociațiile care au participat la proiecte cu parteneri străini au învățat cum se gestionează eficient un bloc (în România există federații de asociații care fac schimb de experiență, o asociație din Moldova ar putea să se înfrățească cu una din România printr-un proiect EU, împărtășind bune practici). Această expunere ridică și prestigiul asociației în fața propriei comunități, locatarii capătă încredere văzându-și conducerea capabilă să aducă resurse de afară.

Recomandarea este să nu vă limitați la fondurile guvernamentale, ci să explorați creativ și sursele externe. Poate fi un grant mic de mediu pentru pubele de compost sau un proiect transfrontalier de 100.000€, fiecare euro atras înseamnă povară mai mică pentru locatari. Există tot mai multe organizații dispuse să ajute.

În concluzie, fondurile internaționale așteaptă să fie accesate, iar asociațiile de proprietari pot și trebuie să devină actori, nu doar spectatori. De la Bruxelles la Tokyo, există interes pentru susținerea comunităților locale din Moldova, iar blocurile de locuit, ca microcomunități urbane, sunt beneficiari legitimi ai acestui sprijin.